Cum am evitat având inima mea rupt de băieți

Am dat o multime de baieti, dar de fapt nu mi-am dat seama de inima mea. Secretul? Luând fiecare o singură concediere ca o lecție învățată și în mod constant dându-mi controale realității.

Nu aștept așteptări prea mari. Mi-am dat seama că am un obicei de a mă îndrăgosti de ideea că o relație cu un tip nou ar putea oferi de la început, mai degrabă decât de realitate. Acest lucru mi-a adus de multe ori dezamăgiri pentru care nu mă pot învinui. Relația mea de vis ar putea fi opusă decât ceea ce este ideal pentru ei. Mă străduiesc să nu-mi instalez inima pentru o astfel de dezamăgire.

Întotdeauna am încredere în intuiția mea. Deseori mă confrunt cu frustrarea cu acea mică voce a rațiunii care mă avertizează de la lucruri - de parcă ar controla prea mult și ar putea fi un narcisist care îi place să manipuleze oamenii, de exemplu - dar ultimul lucru pe care îl voi face vreodată este ignora acea voce. Dacă primesc vibrația pe care o voi avea pentru a-i păstra tablourile, pentru că e tipul mascat, aș ignora cât de drăguț sunt damele lui și mă concentrez asupra acelor semne că personalitatea lui ar putea fi toxică AF cu a mea.

Rămân asertiv pentru a economisi timp. Am fost unul dintre acei oameni care nu se bucurau de etichete, deoarece definirea situației era prea grea. Dar permiterea cuiva să intre și să iasă din viața mea fără nici o limită sau interes real se îmbătrânește rapid. Timpul meu este prețios, așa că nu mă simt niciodată vinovat de faptul că sunt cinstit. Am eliminat complet filtrul de lângă mine recent. Am anulat datele doar pentru a le spune unui tip că poate fi doar prietenul meu sau este folosit pentru sex. Am cerut chiar și oa doua dată pentru a decide dacă conexiunea partajată ar dura efectiv.

Nu îmi pierd niciodată prețiosul tinerețe. Sunt o persoană foarte vizuală, așa că băieți cu mușchi și crăpare mă fură prea repede. Am creat o regulă degetul mare: Dacă mă găsesc că am rătăcit un tip pentru a-mi repeta în cele din urmă sentimentele față de el mai mult de două săptămâni, l-am tăiat și m-am despărțit. Sunt absolut neapoibil când vine vorba de a mă bucura de tinerețea mea și de a menține sănătatea emoțională.

Refuz să mă pierd într-o relație nouă. Întotdeauna încerc să pun limite până când sunt absolut sigur că această nouă relație promițătoare devine locație. Am asistat la nenumărate persoane care își pierd complet identitatea într-o relație pe termen scurt. Ei au trecut de la a fi independenți la necesitatea unei validări constante și a unei aprobări de la partenerii lor în doar câteva săptămâni. Nu pot permite ca identitatea mea să fie aspirată într-o relație fragilă. Nu pentru asta sunt aici.

Evit instinctul pentru a repara tipii. Mă simt în conflict atunci când instinctele mele materne au lovit după ce au văzut pe cineva afectat emoțional, dar încă mă îndepărtez de inimile rupte și de lipsa emoțională. Sigur, probabil că sunt o persoană grozavă cu potențial imens, dar nu sunt o persoană super-pacientă sau un psihiatru. Am aflat că dezamăgirea este o bătălie constantă atunci când vine vorba de logica mea fiind respinsă de emoțiile mele.

Îmi place și mă accept pe deplin. Niciodată n-am cerut nici nu așteptam validarea de la nimeni pentru a te simți iubit și dorit. Mă liniștesc mereu că sunt un individ rău care refuză să-mi trăiască viața pe baza opiniilor altcuiva. În funcție de cineva care să mă facă să mă simt încrezător și demn, este o rețetă garantată pentru durere și resentimente. Refuz să îmbătrânesc și amar.

Fericirea este în mine. Cred că faptul că sunt propria mea companie cea mai bună și că am o tărie de încredere ma ajutat să înțeleg că fericirea nu există numai în cadrul unei relații. Sunt pe deplin conștient de cine sunt și ce vreau într-o relație. Orice sau oricine din afara a ceea ce îmi va menține pacea interioară și aprecierea față de mine nu este permisă în viața mea. Fara exceptii.

Îmi amintesc că dragostea necondiționată poate fi nesănătoasă. Am învățat calea grea cu prietenii apropiați că nu pot fi o plimbare sau să mor pentru toată lumea. Să ai spatele cuiva și să oferi susținere constantă indiferent de ce spun sau de făcut este extrem de nesănătoasă. Nu voi spune niciodată că dragostea necondiționată este teribilă, dar voi spune că vine vorba de respectul de sine. Dragostea necondiționată ar trebui rezervată numai acelor indivizi rare și speciali care au avut un impact pozitiv consistent asupra vieții tale.