BFF-ul meu este disperat pentru un copil și vrea să fiu surogat-o
Aș face orice pentru cel mai bun prieten al meu. Ea este jumătatea mea și nu știu unde aș fi fără ea. Mi-a cerut recent să fiu surogat după ce am aflat că nu este capabilă să conceapă pe cont propriu și că mi-ar plăcea să spun da, există atât de multe motive pentru care nu pot.
Nu vreau ca prima mea sarcină să fie pentru altcineva. Sarcina este o perioadă în care mamele tind să se îmbine cu bebelușii lor nenăscuți. Ei petrec o intreaga noua luna cu ei in uter si o conexiune se intampla in mod natural. Pentru a forma acea legătură inevitabilă și apoi trebuie să renunț la ea, deoarece copilul meu nu prea sună prea tare și nu cred că aș putea să o fac, mai ales nu pentru prima oară.
Sunt tânără și nu vreau să fiu însărcinată. Nu vreau să fiu însărcinată pentru mine sau pentru oricine altcineva. Sunt doar 23 de ani și vreau să călătoresc lumea și să experimentez tot ce are de oferit viața. Vreau să termin școala și să avansez în cariera mea. S-ar putea părea egoist să spun că mă bucur de timpul meu, dar cred că este ceva OK pentru a fi egoist. Dacă aș fi fost mai în vârstă și aș fi stabilit mai mult, cred că ar ușura decizia.
Dar dacă pierd copilul? Știu că este un gând negativ, dar e ceva de gând să intri în asta. Dacă am ajuns la un avort spontan, nu numai că aș simți durerea fizică, dar și că aș fi dezamăgit cel mai bun prieten al meu. Nu e ceva cu care să mă descurc la orice nivel. Durerea mi-ar fi urmat și m-aș fi îngrijorat și mai mult când încerc să am propriile mele copii într-o zi.
Dacă nu aș putea să-i dau copilului când a venit timpul? Știu din punct de vedere legal că nu voi avea de ales, deoarece presupun că un fel de documentație ar fi implicat în surrogacy, dar dacă mă distruge mintal? Sunt tipul de persoană care devine emoțional investit în tot ceea ce fac și nu văd că acest lucru este diferit. Cred că în cele din urmă durerea ar dispărea, dar, totuși, ar face rău ca dracu, dacă s-ar fi întâmplat așa.
Prietenul meu crede că ar fi ciudat. Am fost cu prietenul meu timp de doi ani și, în timp ce apreciez părerea lui de mai multe ori, este ceva ce aș face dacă a fost de acord sau nu. Cu toate acestea, ma întrebat dacă aș fi în regulă cu donarea spermatozoizilor să-i ajute pe BFF care nu avea copii. La început am susținut că nu este același lucru pentru că ADN-ul zero vine de la mine pentru a crea acest copil, dar înțeleg total punctul lui. Este încă o decizie importantă de care ar trebui să facă parte. El crede că ar trebui să o fac după ce avem proprii copii, dar IDK.
Simt că dacă aș spune nu, prietenia noastră nu va mai fi la fel. M-am simțit ca și cum BFF mi-a cerut să presupun că voi spune da. Desigur, cred că ar înțelege, pentru că este o mulțime de întrebat pe cineva, dar în profunzime știu că prietenia noastră se va schimba pentru totdeauna pentru că am reținut singurul lucru pe care vrea, dar nu poate să-l dau. Această situație nu este corectă pentru nimeni.
Nu știu ce ar fi "binele" de făcut. Presupun că adâncimea de jos a ceea ce trebuie să faci este ceea ce îmi spune inima, dar situația este atât de specială încât nu cred că mă fac fericită este singurul lucru care intră în joc. Îmi place BFF-ul meu și vreau să aibă copilul prețios pe care merită. Doar mi-aș fi dorit ca nu trebuia să-mi ceară atât de mult să se întâmple.
Poate dacă aș face-o, nu ar fi la fel de rău cum cred. Există întotdeauna posibilitatea să am un copil pentru BFF și nu mă va distruge. În schimb, ar putea să-mi aducă bucuria de a-mi face pe cel mai bun prieten al meu atât de fericit. Nici măcar un an întreg din viața mea nu este atât de mare de sacrificiu. Este un dar pe care pot să-l dau, pe care nimeni altcineva nu-l va face, deci poate merită să mergem. Cine știe?
